De ce să devii antrenorul de emoții al copilului tău începe prin a-ți gestiona mai întâi propriile emoții


De ce să devii antrenorul de emoții al copilului tău începe prin a-ți gestiona mai întâi propriile emoții

Compus de Sanya Pelini În cazul unei urgențe cu un avion, pasagerii sunt sfătuiți să-și asigure mai întâi propriile măști de oxigen, înainte de a-i ajuta pe alții. Motivul pentru care li se cere să facă acest lucru este că oamenii care nu pot respira (sau cei care sunt inconștienți) sunt de puțin ajutor celorlalți.


Ideea de a „pune pe primul loc propria mască de oxigen” se aplică și în multe domenii ale parentalității. Este dificil să fii un părinte bun când ești copleșit, frustrat și ai îndoieli cu privire la alegerile tale parentale. De asemenea, este dificil să fii un părinte bun atunci când te lupți cu propriile emoții.

Reglarea emoțiilor studii au primit multă atenție de-a lungul anilor. Abilitățile slabe de reglare a emoțiilor au fost legate de multiple rezultate negative, inclusiv de sănătatea fizică precară. De asemenea, a fost legat de suprimarea emoțiilor boli cardiovasculare și astm . Deși rezultatele sunt încă neconcludente, unele studii au găsit, de asemenea, legături între abilitățile slabe de reglare emoțională și tulburările mentale.

Acum știm asta cum le vorbim copiilor despre emoții are un impact asupra bunăstării lor sociale, academice și psihologice dincolo de anii copilăriei. De asemenea, știm că înainte de a-i putea învăța pe copii să-și regleze emoțiile, trebuie să învățăm să ne gestionăm propriile emoții. De exemplu, cel dovezi sugerează că părinții predispuși la anxietate sunt mult mai probabil să-și transmită anxietatea copiilor lor.

De asemenea, știm că copiii învață mai mult urmărindu-ne decât ascultându-ne. Cand noi oferiți-le cadrul potrivit , le oferim instrumentele necesare pentru a-și gestiona emoțiile.


Potrivit cercetătorului de la Stanford James Gross , strategiile disponibile de reglare a emoțiilor sunt nelimitate. Gross definește reglarea emoțiilor ca fiind „procesele prin care influențăm ce emoții avem, când le avem și modul în care le experimentăm și le exprimăm”.

Iată câteva lucruri de care trebuie să ții cont pentru a te ajuta să-ți faci față emoțiilor.


1. Acțiunile vorbesc mai tare decât cuvintele

A-i învăța pe copii cum să gestioneze emoțiile nu înseamnă suprimarea acestor emoții. Este vorba despre a-ți învăța copiii că emoțiile există, dar pot fi gestionate. Copilul tău urmărește și învață de la tine cum ar trebui să reacționeze la emoții puternice, cum ar fi furia și anxietatea.

2. Dă sfaturi altcuiva

Studiile de reglare emoțională se referă la tendința de a se concentra pe potențiale soluții ca modificare a situației. Înseamnă a depune un efort de a modifica situația astfel încât să-i modifice impactul emoțional. De exemplu, vorbind cu partenerul tău despre ceva ce face el și care te afectează, îl poți convinge să se schimbe sau cel puțin să fii mai conștient de modul în care acțiunile lui te afectează.


Asumarea unei perspective la persoana a treia pentru a evalua un eveniment care induce emoții poate face mai ușor să se ocupe de acel eveniment. Când te confrunți cu o anumită situație, imaginează-ți că i se întâmplă altcuiva. Ce ai sfătui acea persoană să facă?

3. Dacă nu poți riposta, fugi

Decizia de a sări peste un eveniment pe care știi că îl vei urî este o strategie comună de reglare a emoțiilor. Aceasta este denumită în mod obișnuit selecția situației și înseamnă abordarea sau evitarea anumitor situații, locuri sau persoane pentru a-și regla emoțiile. De exemplu, înainte de un interviu important, ați putea alege să suni un prieten optimist, mai degrabă decât să petreci timp cu unul pesimist. Dacă stomatologii v-au făcut mereu anxietate, dacă altcineva să vă ducă copilul la o programare la stomatolog vă poate ajuta să vă reglați emoțiile.

Totuși, așa cum afirmă Gross, reglarea emoțiilor nu se referă doar la scăderea emoțiilor negative. Desenând pe altul studii , susține, de exemplu, că o persoană timidă poate scădea anxietatea evitând situațiile sociale, dar aceasta poate oferi doar o ușurare pe termen scurt și poate duce la izolarea socială.

4. Privește situația cu ochi proaspeți

Schimbarea cognitivă se referă la modificarea modului în care ne judecăm capacitatea de a gestiona situațiile care provoacă emoții. Unele dintre abordările comune includ negarea, izolarea, reevaluarea situațiilor sau încercările de a interpreta evenimentele într-un mod mai pozitiv.


Potrivit lui Gross, adesea ne confruntăm cu emoțiile reevaluându-le (schimbând modul în care vedem situațiile) sau suprimându-le. Deși nu este încă clar care strategii funcționează cel mai bine, studiile lui Gross au arătat că suprimarea emoțiilor scade nu numai comportamentul negativ, ci și pozitiv, care exprimă emoțiile. Mai mult, suprimarea emoțiilor are un impact redus asupra experiențelor negative. Cu alte cuvinte, reevaluarea situațiilor este mai probabil să ducă la consecințe dezirabile.

5. Concentrați-vă atenția în altă parte

Deturnarea atenției de la situațiile care provoacă emoții vă poate ajuta să gestionați emoțiile puternice. Desfășurarea atențională include strategii precum distragerea atenției, și anume, concentrarea atenției asupra aspectelor non-emoționale ale unei situații și concentrarea, adică alegerea activităților care să atragă atenția de la factorii declanșatori.

În cele din urmă, pentru a-ți ajuta copilul să-și gestioneze emoțiile, trebuie să înveți mai întâi să le gestionezi pe ale tale.